Mai multe societăți producătoare au acuzat aplicarea retroactivă a legislației înăsprite a supraimpozitării din sector, printre reclamante numărându-se și liderii industriei, companiile de stat Hidroelectrica și Nuclearelectrica.
Corneliu Bodea, CEO-ul grupului românesc specializat în servicii pentru industria energetică Adrem, spune, la PROFIT NEWS TV, că ar da nota 7 statului la cum a gestionat situația energetică a țării în ultimul an. El mai afirmă și că, în momentul de față, România se află într-o situație de calm temporar și se așteaptă ca presiunile să revină în piața energetică atât pe componenta de gaze, cât și pe cea de energie electrică.
Pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află în prezent 3 procese în care reclamanții solicită anularea contribuției de solidaritate de minimum 33% din ″profiturile excesive″ pe 2022 ale companiilor cu cifră de afaceri de cel puțin 75% din extracție de țiței și gaze și fabricare de produse petroliere rafinate, impusă printr-un Regulament UE din octombrie 2022, a cărui aplicare în România printr-o ordonanță de urgență adoptată la finalul anului trecut a generat scandalul ″suprataxei OMV Petrom″.
Veniturile obținute din extracția de hidrocarburi și fabricarea de produse petroliere rafinate, activități supuse contribuției de solidaritate de 60%, de către OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, au reprezentat anul trecut mai puțin de 61% din totalul încasărilor din vânzări ale companiei controlate de grupul austriac OMV, ceea ce ar însemna că societatea nu datorează suprataxa impusă la finalul lui 2022 de către Guvern prin OUG, în aplicarea unui Regulament UE din octombrie.
Guvernul german va amâna impunerea planificatei taxe pe profiturile excesive ale producătorilor de electricitate, a anunțat Ministerul Economiei, transmite Bloomberg.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a rectificat recent bugetul pe anul în curs după ce Guvernul a eliminat în ianuarie suprataxa de 2% pe cifra de afaceri anuală a companiilor din energie introdusă prin celebra și controversata OUG nr. 114/2018.
urtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate a PSD cu privire la proiectul de lege de modificare amplă a celebrei OUG nr. 114/2018, proiect pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament în decembrie 2019 pentru a înlătura reglementările pe care le considera "nocive" sau chiar "toxice" introduse de fostul Cabinet PSD Dăncilă în sectoare precum energia, băncile sau telecom.
Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu, are planuri cu banii care ar urma să fie transferați de la ANRE la ministerul său.”Am propus Guvernului ca cu acești bani să se poată efectua proiecte în zona de energie, proiecte în zona de eficiență energetică și să îi putem folosi și pentru consumatorul vulnerabil, pentru că, tot în cursul anului 2020, vom defini consumatorul vulnerabil și schema de finanțare a acestuia”, spunea Popescu, luna trecută.
Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență suprataxa de 2% din cifra de afaceri anuală datorată ANRE de către companiile din energie și gaze naturale, impusă prin celebra OUG nr. 114/2018. Prima forma a proiectului ordonanței, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), nu includea și abrogarea suprataxei, aceasta fiind introdusă în draftul de act normativ adoptat de Guvern după ce premierul Ludovic Orban l-a atenționat în acest sens pe ministrul Florin Cîțu.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a elaborat și aprobat bugetul pe anul 2020 în baza menținerii suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală a companiilor din energie și gaze naturale, după ce a PSD a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege de modificare a OUG nr. 114/2018 pe care Guvernul Orban și-a asumat răspunderea în Parlament, proiect care includea și abrogarea suprataxei și care, în urma demersului PSD, nu a putut fi promulgat de către președintele Klaus Iohannis, eventuala sa intrare în vigoare fiind amânată cu cel puțin o lună.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un al treilea proiect de ordin privind sursele proprii de finanțare, după cele două despre care Profit.ro a relatat aici și aici, unul dintre ele stârnind reacția agresivă a premierului Ludovic Orban. Prevederile acestui al treilea proiect au efectul că leagă sută la sută soarta suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală impusă prin OUG nr. 114/2018 industriei de energie și gaze de reușita sau eșecul demersului Guvernului Orban de asumare a răspunderii în Parlament pe un draft de lege ce conține inclusiv abrogarea respectivei suprataxe.
Premierul Orban a acuzat deschis, luni, conducerea ANRE că ia măsuri contrare celor promovate de Guvern, referindu-se în mod particular la taxa de 2% percepută de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pe cifra de afaceri a companiilor din energie și gaze naturale. Orban spune că în timp ce Guvernul vrea să o elimine prin modificările aduse OUG nr. 114/2018, ANRE o reintroduce, după cum a semnalat Profit.ro, prin tarifele stabilite a fi plătite aul viitor atât de producători, cât și de distribuitori. Surse oficiale au declarat pentru Profit.ro că în legea de modificare a OUG 114, Guvernul ar putea interzice reglementarea unor noi tarife de acest fel.
Înainte de OUG 114, legea de funcționare a ANRE prevedea că toate tarifele și contribuțiile bănești datorate de jucătorii din sector pentru finanțarea ANRE se stabilesc de către Autoritate și nu prin legislație primară, adică prin lege sau OUG. Dacă se va reveni la această prevedere legală, prin abrogarea sau modificarea OUG 114, în principiu, nimic nu poate opri ANRE să stabilească, prin ordin propriu, dacă dorește, nivelul contribuției bănești respective la 2% din cifra de afaceri.
Inițiativa a apărut la scurt timp după ce o publicație britanică a scris că jucători români și externi de pe piață de energie au solicitat o investigație internațională privind independența ANRE, pe fondul preocupărilor legate de ingerințele politice ale PSD în activitatea Autorității, în primul rând în ceea ce privește elaborarea și adoptarea OUG nr. 114/2018, care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieței.